Hai cu mine pe blogul nou. Ma gasesti la adresa madalinagidiuta.ro

5 idei de activitati pline de iubire pentru saptamana mamei

Sigur, in luna martie, ca sa celebrati femeile din familie, puteti sa va luati de mana si sa iesiti la pizza sau poate la un film.

Eu insa, va propun si cateva activitati, ca sa puteti serba acasa luna femeilor intr-un mod care sa va ramana in suflet si voua mamicilor si copiilor, dar si eventual bunicii:

1. Insirati pe o sfoara margele impreuna, spunand pe rand, odata cu fiecare margica insirata, cate o amintire frumoasa care v-a ramas la suflet (aveti nevoie de: sfoara, margele diverse, amintiri multe).
2. Povestiti fiecare de la mic la mare, ce inseamna mama pentru voi .
3. Scrieti pe o foaie impartita in jumatate, preferintele celor pe care ii iubiti pe o jumatate si preferintele voastre pe cealalta jumatate (culoare, film, floare, anotimp, sport, activitate, mancare, etc.) ca sa va amuzati mai apoi, citind si vazand cat de bine va cunoasteti unii pe ceilalti (aveti nevoie de: foaie, pix, memorie buna).
4. Scrieti pe o fasie de hartie, un mesaj pentru copilul vostru, un indemn, o incurajare, apoi  rulati si introduceti cu grija intr-o sticluta mica pe care o sigilati si o puneti la pastrare cativa ani pentru a fi descoperita mai tarziu cu emotie (aveti nevoie de: foaie, pix, sticluta mica).
5. Desenati o inima, pe care o despartiti cu linii ca pe un puzzle, urmand ca in fiecare patratel  din puzzle sa scrieti o calitate a mamei/copilului sau un motiv pentru care o/il iubiti iar mai apoi le puneti in rama foto si o expuneti,amintindu-va motivele pentru care va iubiti atat de mult, sau o puteti face cadou (aveti nevoie de: foaie, pix, memorie buna).

Va doresc sa va iubiti si sa va celebrati mamele, punand in rama sufletului cat mai multe amintiri minunate construite impreuna.

Martisor, Martisor

Circula mai multe legende ale martisorului, legate fie de renastere, fie de Baba Dochia, fie cu Voinicul care elibereaza soarele.

Mie, fiind mai romantica din fire, imi place legenda cu Voinicul care elibereaza Soarele din ghearele Zmeului.

Se spune ca soarele, in chip de fata frumoasa, coboara pe pamant si e rapit de un Zmeu. Fara soare, lumea a ramas fara bucurie, copiii nu s-au mai jucat, florile n-au inflorit iar pasarelele n-au mai cantat.

Mahnit de tristetea lumii din jur, Voinicul elibereaza Soarele dupa o lupta indelungata cu Zmeul. Eliberat, Soarele se aseaza din nou pe cer ca sa ne lumineze si sa ne incalzeasca din nou, iar astfel, lumea renaste.

Pentru ca povestea se incheie cu voinicul sangerand pe zapada alba, doborat de lupta grea, in loc sa traiasca fericit pana la adanci batraneti cu soarele cu chip de fata frumoasa, se ofera snurul alb si rosu, in zorii zilei de 1 martie, ca o celebrare a curajului de care a dat dovada Voinicul.

Martisorul e specific Romaniei si Bulgariei, se poarta la mana doua saptamani sau toata luna martie, in functie de traditia zonei, iar mai apoi se agata intr-un pom roditor, nu inainte de a-ti pune o dorinta, care sigur se va implini.

Indiferent de legenda sau obicei, in fiecare primavara eu simt aceeasi bucurie, aceeasi iubire.

Iubesc florile de primavara pentru curajul de a razbi sa creasca din pamantul inca inghetat, iubesc trilurile pasarilor si inotul jucaus al ratelor salbatice de pe lacul din fata casei mele, ador baieteii care ofera primele martisoare din viata lor repetand timid ce i-a invatat mami si fetitele care se fastacesc si rosesc atunci cand le primesc.

Evaluarea copiilor care nu au varsta necesara trecerii la clasa pregatitoare.

Copiii care implinesc 6 ani pana la 31 august, merg la scoala in clasa pregatitoare, conform reglementarilor legii educatiei. Asta e simplu.

Insa, multi dintre parinti sunt dezorientati cu privire la inscrierea la pregatitoare a copiilor care nu au implinit 6 ani pana la 31 august. Sa il duc sau nu la scoala? Se va descurca? Daca e prea mic? Daca e prea mare la anu'?

Recomandarea ma este sa ia in calcul sfatul educatoarei si eventual al psihologului gradinitei, care stiu cel mai bine, argumentat, daca el este pregatit din punct de vedere cognitiv si emotional sa mearga mai departe la scoala.

Inscrierea copiilor in clasa pregatitoare este reglementata anual, prin ordin al ministrului educatiei nationale. 

Exista insa prevederi care raman neschimbate si anume:

• Copiii care implinesc 6 ani pana la data de 31 august 2015 inclusiv, vor fi inscrisi in clasa pregatitoare;
• Parintii copiilor care implinesc 6 ani in perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2015 isi pot inscrie copiii in invatamantul primar in clasa pregatitoare, doar daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. Evaluarea se desfasoara la solicitarea parintilor, printr-o cerere adresata CJRAE / CMBRAE Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, intr-o perioada mentionata de metodologie, iar Inspectoratul Scolar, este insarcinat sa comunice calendarul;
• Pentru copiii nascuti dupa 1 ianuarie, nu exista reglementare mentionata, insa in practica, au mers si dintre ei la evaluare pentru a trece la scoala.

Prin  metodologia anuala care apare in jurul lunii februarie, se decide care sunt centrele teritoriale nominalizate, unde se vor desfasura evaluari, si calendarul acestora.

Cum se face evaluarea?

Printr-un set de intrebari simple, psihologul desemnat, evalueaza aptitudinile de scolaritate ale copilului: nivelul actului vorbirii, abilitatea de a vorbi pe baza unei fotografii sau imagini, abilitatea de numarat si socotit, capacitatea de comunicare sociala, dezvoltarea emotionala si evaluarea dezvoltarii fizice. Evaluarea are loc in prezenta parintelui.
Rezultatul evaluarii nu poate fi contestat.

Daca totusi constatam ca, dupa ce l-am inscris la scoala, in cursul clasei pregatitoare copilul nu face fata nivelului, metodologia prevede ca copilul poate fi retras si reinscris la gradinita.

Greseala, parte a invatarii!

Frica de a gresi sau frica de esec este, din punct de vedere statistic cel putin,  frica cea mai raspandita dupa frica de moarte.

Si cum nu exista om de succes care sa nu fi gresit de multe ori, inainte si dupa ce a avut succes, frica de esec determina insuccesul prin evitarea actiunii sau descurajarea la primul obstacol.

Am auzit de nenumarate ori fraze din categoria ”Mai bine nu ma inscriu la examen ca oricum nu-l iau”, „Mai bine nu aplic, la oricum nu-s calificat pentru job” spuse de oameni senzationali, dar care inca aveau in minte propria imagine profund distorsionata, asa cum a fost creionata de criticile parintilor sau profesorilor.

Frica de esec vine de regula din copilarie si este urmarea criticii si a taxarii oricarei greseli de catre apropiatii copilului, persoanele in functie de care se autoevalueaza acesta.  

„Tu esti tot timpul neatent”, „Tu gresesti tot timpul”, „Sor’ta cum e in stare, ca v-am crescut la fel?”.

Adanc infipte in subconstient, mesajele de genul asta repetate insistent, sunt cea mai puternica piedica in calea succesului personal al copilului si mai apoi al adultului. Pentru ca daca parintele sau invatatorul nu mai sunt prezenti, mintea este acolo, iar ce este sadit in ea, de asemenea.

Ce obtinem cand sanctionam greseala cu critica si comparatie?

•      Generam frica de esec;
•      Scade increderea in sine;
•        Asociind greseala cu a face....urmarea evidenta este evitarea actiunii      de  orice fel;
•      Copilul va avea tendinta sa ascunda actiunile sale ca sa evite critica;
•      Scade randamentul si performanta.

Si totusi, greseala copilului trebuie indreptata, dar cum?

•            Explicandu-i ca toata lumea greseste („Este normal sa gresesti, mai       important este sa inveti lectia oferita de greseala” );
•            Concentrandu-ne pe masuri de imbunatatire gasite impreuna („Cum       crezi ca ai fi putut face diferit, ca sa poti obtine data viitoare                   rezultatul pe care il doresti?”);
•            Fara critica si comparatie („Fiecare este talentat in felul sau, tu               trebuie sa fii mai bun decat ai fost tu si nu mai bun decat altcineva”);
•             Fara a pune etichete („De data asta ai gresit” in loc de „Tu tot               timpul gresesti”);
•             Acceptandu-ne propriile greseli, pentru ca noi suntem modelul                copilului nostru. Cand noi avem o atitudine potrivita, copilul va              prelua acelasi model.

Daca ne uitam la inventatori, pionieri din diverse domenii, oameni de afaceri care au facut istorie, dincolo de lucrurile extraordinare pe care le-au realizat, au si o trasatura comuna. Toti au facut de-a lungul vietii greseli colosale.

              

         Articol inspirat din „Scoala Parintilor la Butterfly”

Ascultarea, parte importanta a consolidarii relatiei cu copilul.

La un curs la care am participat acum ceva timp, am invatat ca ascultarea este o arta!

Evident ca am observat ulterior ascultarea in relatia cu copilul, mai ales ca senzorii copilului sunt mult mai activi decat ai adultilor, iar nevoia lor, mai mare.

Tuturor ni se pare ca ascultam, o parte dintre noi chiar ne consideram experti in ale ascultarii. Dar iti ofer niste criterii care sa te ajute sa observi daca esti bun ascultator.

CONTACTUL VIZUAL IN ASCULTARE ESTE FOARTE IMPORTANT, pentru ca nu este nimic mai enervant pentru oricine, adult sau copil, decat sa povesteasca unui interlocutor care se uita spre morcovii pe care ii curata sau catre ecranul calculatorului.

EMPATIA, este abilitatea de a te identifica cu partenerul de discutie (a-l intelege, a reusi sa te pui in locul lui, sa intelegi ce vrea sa spuna, sa intelegi ce simte). Empatia se masoara prin diferite instrumente si, in principiu este o abilitate nativa,  pe care o ai sau nu. Dar cu rabdare se poate educa, cel putin intr-o anumita masura.

ASCULTAREA ACTIVA, fara sa judeci, fara sa critici, fara sa vorbesti despre tine, fara sa intrerupi, fara sa dai sfaturi care nu ti-au fost cerute. De cele mai multe ori, de la prima fraza pe care o ascultam, ne oprim din ascultat si, fie judecam, fie ne accesam in minte experiente care sa ne ajute sa formulam deja raspunsul, fara a mai asculta in continuare. Oricat de mult ne-am dori, creierul nu este multi tasking. Deci daca ne ocupam cu judecatul....se cam termina cu ascultatul.

Asa ca data viitoare cand asculti:

TACI....sau cel putin vezi cat poti sa taci. Pe ceas, eventual. Ca un exercitiu. O sa fii surprins .....

ASCULTA, cu adevarat. Doar asculta, uitandu-te in ochii copilului, fara alte gandiri, scenarii, judecati.

INTREABA BLAND, intrebari care il ajuta pe el sa clarifice in mintea lui ce are de spus.

REFORMULEAZA SI PARAFRAZEAZA  cele povestite, pentru a ajuta copilul sa se lamureasca daca asta a vrut sa spuna.

Uneori cand suntem ascultati si ajutati, ca intr-un proces de coaching, ne gasim singuri raspunsul. Iar raspunsul gasit si nu primit, este mult mai folositor in procesul de dezvoltare personala. Uneori ascultarea face mai mult decat sfatul oferit.

Succes...FII ASCULTATOR!

M-am inspirat din cursul „Leadership Deplin – Fii Coach”  sustinut de Madi Radulescu

13 intrebari cu raspuns surpriza pentru copilul tau

Vrei sa petreci timp amuzant cu copilul tau? Inspira-te din intrebarile de mai jos si ai sa primesti cateva raspunsuri surpriza:
 

1.  La ce varsta copilul devine adult? De ce crezi asta?
2.  Daca ai fi invizibil o zi, ce ai face?
3.  Ce e cel mai greu cand esti copil?
4.  Daca ar fi sa poti schimba o regula la scoala, ce ai schimba?  Dar acasa?
5.  De ce ti se pare familia ta speciala?
6.  Esti un prieten bun? De ce crezi asta?
7.  Ai trisa la un joc sau la un test scolar daca ai sti ca nu vei fi  prins? De ce da, de ce nu?
8.  Daca ai fi profesor si copiii nu te-ar asculta ce ai face?
9.  Care este locul tau favorit din lume?
10. Care sunt 5 cuvinte care te descriu cel mai bine?
11. Daca te-ai intoarce in timp, cand ai vrea sa traiesti?
12. Cand te-ai simtit norocos in viata ta?
13. Daca ar fi sa inventezi o regula pe care sa o urmeze toata lumea, ce regula ai inventa?





Articol inspirat din site-ul web www.minds-in-bloom.com